Nesti Dante Giglio di Granducato e narciso nu era pe lista mea de cumparaturi, mi-l doream mult pe cel cu salcam, dar l-am ales pe acesta din oferta destul de saracuta de atunci mai mult pe baza atractiei exercitate de ambalaj. Am invatat (dupa parcurgerea unor forumuri straine) sa nu ma bazez pe simtul olfactiv in magazin, hartia lejer cretata imprumuta note de la sapunurile vecine si le modifica, in general, produsul miroase diferit (in sensul de mai frumos) la despachetare si la contactul cu apa. Parfumul, desi placut, la care nu pot face distinctie clara intre narcisa si crin, nu ma da pe spate, il asociez cu EDT-urile pentru 50+, insa cantitatea de glicerina din linia Romantica este ceva mai ridicata decat in sapunurile grupate sub denumirea Emozioni in Toscana. Un efect atat de evident n-am intalnit niciodata la un sapun solid: pur si simplu contine atat de multa glicerina, incat trebuie sa fiu atenta sa nu-mi rup coloana cervicala in dus, atat de tare patinez dupa o spumare abundenta. Cine a calcat vreodata pe balsam de par plin cu siliconi cunoaste senzatia. :)
Pure Gardenia este versiunea mai veche a sapunului Lush Gardenia de la South of France. Pentru parfum l-am cumparat si, ce altceva sa mai spun, il ador. Abia astept sa vina temperaturile ridicate, notele aromatice ale acestei flori se dezvolta si mai frumos pe vreme foarte calda. In comparatie cu prima varianta incercata, cea de santal, Pure Gardenia mi se pare mai bland cu pielea si mult mai parfumat. Produce o spuma densa, marunta si se clateste excelent, aproape identic cu cele de la Nesti Dante, chiar daca nu contine EDTA. Din cauza volumului, am taiat in doua sapunurile din poza, iar cel american a fost relativ usor de sectionat, probabil de la untul de shea, pe cand ND s-a dovedit a fi foarte dur, producand margini cu aschii neregulate. In ciuda acestui aspect, se consuma aproximativ in acelasi ritm (lent si foarte lent in comparatie cu produsele similare de supermarket, respectiv cu majoritatea celor handmade).

Unul dintre aspectele pozitive legate de sapunurile clasice: nu necesita conservanti si, cata vreme sunt pastrate in conditii optime, nu au, practic, termen de garantie. Comerciantii mai pun date de expirare, care se refera de cele mai multe ori doar la longevitatea aromei, dar sapunuri ca cele in discutie, obtinute prin procedee speciale de inlaturare a apei, pot avea o viata de zeci de ani. Asta ar fi si scuza mea, in eventualitatea in care imi dau frau liber la shopping din acesta categorie. :D
Nu am incercat inca noua formula South of France, m-ar tenta doar iasomia sau verbina datorita notelor estivale, insa, per total, prefer Nesti Dante. Sapunierii italieni aleg sa ambaleze sub numele lor doar treimea superioara obtinuta in urma fierberii si racirii, restul straturilor rezultate, de calitate mai joasa, sunt vandute ca produs secundar altor comercianti. Si se simte. Ma bucur la maximum de ele, momentan am abandonat aproape complet gelurile si, mai mult ca sigur, vor mai urma episoade parfumate Nesti Dante vara aceasta. ♥